Joi, 9 ianuarie 2014
9 ianuarie este a 9-a zi a anului 2014
Au mai ramas 356 zile
S-a întâmplat pe 9 ianuarie:
În România:
1489 – Sunt atestate documentar satele Siscani si Boghiceni.
1844 – Apare, la Iasi, periodicul “Propasirea”, foaie stiintifica-literara care continua programul Daciei Literare, sub redacţia lui V. Alecsandri, P. Balş, Ion Ghica şi M. Kogălniceanu. Aici va publica Nicolae Balcescu studiul “Puterea armata si arta militara de la întemeierea Principatului Valahiei pâna acum”
1865 – Se pune in circulatie emisiunea filatelica “Alexandru Ioan Cuza”, cu efigia in oval;
1886 – Inaugurarea la Bucuresti, la Templul Spaniol, a Bibliotecii Populare, pe baza fondului de carte donat de Emanuel Farchy;
1888 – Legea pentru infiintarea unui serviciu de navigatie fluviala si maritima;
1908 – Intrunirea “Clubului conservator” din Bucuresti in vederea modificarii statutului si alegerii unui nou Comitet Executiv (takistii, cu exceptia lui T. Camarasescu si V. Arion, sunt inlaturati din comitet, locul lor fiind luat de junimisti in cea mai mare parte).
1918 – Reprezentantii Sfatului Tarii au eliberat circa 1 000 de voluntari din Ardeal arestati de “Frontotdel”-ul bolsevic si tinuti în închisoarea din Chisinau.
1918 – Armatei române, care se îndrepta spre Chisinau, între Cornesti si Straseni i se opune unitatea militara bolsevica, condusa de chisinauianul Iona Iachir, ulterior (11.VI.1937) exterminat din ordinul lui Iosif Stalin.
1954 – Inaugurarea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, azi Opera Naţională Română
1979 – Intreprinderea mecanica din Campulung produce primele loturi de autoturisme de teren ARO, dotate cu motoare Diesel (60 CP);
2006 – Un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea aeroportului din Iaşi; patru persoane şi-au pierdut viaţa
În lume :
1793 – Aeronautul francez Jean-Pierre Blanchard a zburat pentru prima oara cu balonul deasupra Americii de Nord.
1788 – Connecticut devine cel de-al cincilea stat american
1882 – Oscar Wilde lectureaza pentru prima data “The English Renaissance of Art”, in New York;
1905 – S-a tras, la Petersburg, în circa 100 de mii de manifestanti, care se îndreptau spre Palatul de Iarna pentru ai înmâna suveranului rus o petitie (“Duminica sângeroasa”).
1917 – Primul Razboi Mondial. Consiliul german de razboi decide angajarea razboiului submarin fara restrictii.
1923 – Franţa anunţă public că Germania nu şi-a îndeplinit obligaţia de cărbune datorată.
1937 – Primul număr al revistei Look este scos pe piaţă în Statele Unite ale Americii
1964 – În zona canalului Panama a fost identificată una dintre cele mai ample mişcări anti-americane
2005 – Alegeri în Palestina pentru înlocuirea lui Yasser Arafat, mort pe 11 nov. 2004
S-au născut pe 9 ianuarie:
1554 – Papa Grigore al XV-lea
1856 – Poetul realist sloven Anton Askerc.
1890 – Scriitorul ceh Karel Capek.
1900 – Henriette Yvonne Stahl, scriitoare (“Mătuşa Matilda”, “Steaua robilor”, “Nu mă călca pe umbră”, “Pontiful”) (m. 25 mai 1984)
1902 – Arhitectul român Octav Doicesu, membru al Academiei Române.
1904 – Scriitorul rus Arkadii Gaidar.
1908 – Simone de Beauvoir, scriitoare franceză (m. 14 apr. 1986)
1913 – Richard Nixon, al 37-lea presedinte al SUA.
1914 – Istoricul literar român Ion Dumitrescu; si-a dedicat întreaga viata cercetarii creatiei eminesciene.
1915 -Inventatorul si arbitrul englez Ken Aston. A inventat cartonasele galbene si rosii, idee care i-a venit asteptand cu masina la semafor in anul 1966.
1928 – Vasile Drăguţ, critic şi istoric de artă
1930 -Medicul spaniol Jorge Cervos Navarro, denumit “parintele microcirculatiei cerebrale”.
1931 – Compozitoarea Myriam Marbe (m. 25 decembrie 1997)
1934 – Mircea Tomus, scriitor
1939 – Actrita britanica de film Susannah York.
1940 – Scriitorul gagauz Stepan Kuroglo.
1941 – Cântareata americana Joan Baez.
1944 – Jimmy Page, chitaristul trupei Led Zeppelin
1959 – Cristi Minculescu, solistul trupei Iris
1978 – A.J. McLean (Alexender James McLean), membru al formaţiei Backstreet Boys
S-au stins din viaţă pe 9 ianuarie:
1865 – Alexandru Depărăţeanu, poet şi dramaturg (n. 25 februarie 1834)
1774 – Arhitectul si urbanistul francez Jaques Francois Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic XV si Ludovic XVI.
1780 – Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească
1870 – Scriitorul si filosoful rus Alexandr Herten.
1873 – Louis Napoleon al III-lea, împarat al Frantei (1852-1870).
1878 – Victor-Emanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) si primul rege al Italiei unificate (1861-1878).
1954 – Compozitorul Eugeniu Coca, Maestru emerit al artelor din R. Moldova.
1961 – Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist si traducator român, fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu.
1993 – Economistul, publicistul si parlamentarul Anton Crihan, fruntas al vietii politice si publice din Rusia, Basarabia, România si SUA; ultimul longeviv din splendida cohorta a celor care au înfaptuit visul tuturor românilor – România Mare.
1998 – Lia Manoliu, atletă, fostă campioană olimpică la aruncarea discului (n. 25 apr. 1932)
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Sf. Mucenic Polieuct; Cuv.Eustratie
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte astazi de pe Polieuct si Nearh, care au fost doi ostasi, buni prieteni intre ei, in zilele imparatului Deciu. Locuinta lor era in Meletina, cetatea de capetenie a Armeniei. Nearh era crestin, iar Polieuct, cu toate ca era pagan, avea mare inclinare spre cele crestinesti. Imparatul a dat porunca foarte aspra impotriva crestinilor. Nearh era atat de amarat, incat Polieuct, afland pricina amaraciunii lui, si-a deschis inima, spunandu-i: “porunca imparatului nu are sa ne desparta; in noaptea aceasta am vazut pe Hristos; El m-a dezbracat de haina mea murdara si m-a imbracat cu una luminoasa. Aceasta vedenie m-a hotarat cu totul sa fac ceea ce gandeam de mult;caci numai numele de crestin imi lipseste”.Apoi el a smuls porunca imparatului si a aruncat-o in vant; si vazand idolii pe care paganii ii duceau spre altare, la inchinare, i-a smuls de la cei ce-i purtau, i-a aruncat la pamant si i-a calcat in picioare”.
Tot în aceasta zi are loc pomenirea cuviosului parintelui nostru Eustratie, facatorul de minuni. Acest cuvios parinte a fost din satul cu numele Vitiani, asezat în tinutul Tarsiei, din tara optimatilor; parintii lui se numeau Gheorghe si Megheta: si aveau multa avere. Fiind bine crescut si învatat de parintii sai, când a împlinit vârsta de douazeci de ani, a fost cuprins de dragostea dumnezeiasca. Pentru aceasta, lasându-si parintii, s-a retras în muntele Olimpului si s-a dus la Mânastirea Avgarilor în care straluceau prin sihastrie si viata îmbunatatita Grigorie si Vasilie, unchii sai dupa mama. Fiind primit de unchii sai, Evstratie a fost tuns în monahism. Deci dobândind ceea ce-si dorise, slujea tuturor fratilor cu inima bucuroasa si cu smerita cugetare; nu era stapânit de nici un gând lumesc; nu avea decât o haina de par si o patura, pe care se culca, acolo unde gasea loc sa se odihneasca putin, caci nu avea loc anumit pentru somn. Se spune ca, dupa ce s-a facut monah, n-a dormit niciodata cu fata în sus, nici pe partea stânga, în cei saptezeci de ani cât a sihastrit. Savârsindu-se din viata egumenul mânastirii, s-a încredintat acestui mare Evstratie egumenia, pe care a primit-o, lasându-se înduplecat de rugamintea fratilor. Iar în acel timp, Leon cel cu numele de fiara, adica Armeanul, întorcându-se biruitor de la razboiul împotriva bulgarilor, s-a sculat împotriva evlaviosului împarat Mihail Rangavi, Curopalatul, l-a legat, l-a lipsit de femeie si de copii, l-a tuns calugar si l-a surghiunit în ostrovul Protis de lânga Constantinopol. Nelegiuitul acesta, Leon, se silea sa înnoiasca iarasi eresul necinstirii de icoane, care de multi ani era stins. Atunci toti crestinii au fugit parasindu-si casele. Atunci si acest cuvios Evstratie, la îndemnul marelui Ioanichie, cel din Olimp, si-a lasat mânastirea si s-a dus în patria sa. Iar când Biserica si-a reluat stralucirea de mai înainte prin ridicarea si cinstirea sfintelor icoane, sub împaratia lui Mihail si a Teodorei, în anii 842, atunci purtatorii de biruinta parinti, întorcându-se la mânastirile lor, s-a întors si sfântul Evstratie la mânastirea sa.