Luni, 15 februarie 2016
15 februarie este ziua a 46-a a anului 2016, au mai rămas 320 zile.
S-a întâmplat pe 15 februarie:
În România:
1690 – Se incheie la Sibiu tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei si Imperiul Habsburgic. In tratat se stipuleaza ca Moldova va da sprijin actiunilor antiotomane ale imperiului
1876 – Apare lunar (pînă la 15.05.1876), la Bucureşti, “Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui B.P.Haşdeu si D. Brândză.
1933 – Grevele de la Atelierele “Griviţa” din Bucureşti.
1949 – Pentru prima oară, “problema lichidării marii proprietăţi agricole” apare pe ordinea de zi a şedintelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.M.R. La 03.03.1949, apărea publicat în presă textul Decretului 83, intitulat “Pentru completarea unor dispoziţii din Legea nr.187/1945”, act normativ apărut ulterior debutului exproprierii şi prin care au fost preluate proprietăţi care nu făcuseră obiectul exproprierii din anul 1945.
1969 – Inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov 1.
1980 – Este lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.
1990 – A fost înfiinţată UNITER – Uniunea Teatrală din România.
1995 – România depune la secretariatul general al ONU instrumentele de ratificare a Conventiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice, precum şi distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13.01.1993.
În lume:
1921 – S-a înfiinţat legaţia României la Helsinki.
1941 – România este inclusă în grupul ţărilor supuse blocadei britanice.
1989 – Afganistan. Ultimii militari sovietici parasesc tara, dupa aproape zece ani de la interventia in forta, in decembrie 1979, in sprijinul guvernului promarxist de la Kabul
1991 – A luat fiinţă “Grupul de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.
2000 – A avut loc, la Bruxelles, Conferinţa Interguvernamentală România-UE, care a lansat, în mod oficial, procesul de negociere a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.
2000 – Preşedintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, şi-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust şi a promis că Europa nu va permite nici unuia dintre “membrii săi” să pună în pericol principiile democratice care o definesc.
2001 – De la această dată, Suedia a renunţat la obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români posesori de paşapoarte diplomatice.
S-au născut pe 15 februarie:
1564 – Galileo Galilei, astronom, filosof, fizician italian, considerat “părintele” ştiinţei moderne (m.08.01.1642).
1834 – Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, prozator, dramaturg (m.22.11.1901).
1840 – Titu Maiorescu, fondatorul grupării literare şi politice “Junimea”, întemeietor al criticii româneşti moderne, membru fondator al Societăţii Academice Române (m.01.07.1917).
1841 – Mihail Şuţu, istoric şi membru al Academiei Române, unul dintre primii numismaţi din sud-estul Europei. A fost preşedinte al Societăţii Române de Numismatică şi a donat întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi Academiei Române (m.03.07.1933).
1850 – Pictorul Ioan Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Aderent la înnoirile aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români (m.22.10.1882).
1851 – Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţămîntului românesc de dupa 1864, vicepreşedinte al Academiei Române. Prin elaborarea şi aprobarea legii învăţămîntului din 1898, a reorganizat învăţămîntul de toate gradele. A impus, pentru prima dată în România, obligativitatea învăţămîntului primar şi utilizarea aceloraşi programe şcolare la sate şi orase. A avut o însemnată contribuţie în introducerea noului calendar (m.17.12.1912).
1896 – Medicul Ştefan S. Nicolau, din iniţiativa căruia s-a înfiinţat, în 1950, la Bucureşti, Institutul de Inframicrobiologie. A înfiinţat, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Catedra de Inframicrobiologie, prima din România şi din lume. Membru al Academiei Române (m.15.10.1967).
1922 – Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi futurolog american (m.07.07.1983).
1927 – Dinu C. Giurescu, istoric, membru corespondent al Academiei Române.
1931 – Poetul Petre Stoica (“Copleşit de glorie”, “Prognoza meteorologică”).
1933 – Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, important realizator de emisiuni culturale de televiziune (m.19.08.1998).
1944 – Solista de operă Eugenia Moldovan.
1944 – Alexandru Bocăneţ, regizor, realizator de filme şi emisiuni TV (filmul “Gloria nu cîntă”) (m.04.03.1977).
S-au stins din viaţă pe 15 februarie:
1781 – Gotthold Ephraim Lessing, scriitor şi filosof. A formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii (“Nathan Înţeleptul”, “Laokoon sau despre graniţele picturii şi ale poeziei”) (n.22.01.1729).
1857 – Compozitorul Mihail Ivanovici Glinka, creatorul operei clasice ruse (“Ruslan şi Ludmila”) (n.01.06.1804).
1927 – Tenorul Traian Grozăvescu (n.21.11.1895).
1942 – Vasile Demetrius, prozator, poet şi traducător (n.01.10.1878).
1956 – Compozitorul Iuliu Mureşianu (n.29.01.1900).
1959 – Fizicianul britanic Sir Owen W. Richardson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1928.
1965 – Compozitorul Emil Monţia (n.06.01.1882).
1965 – Cîntăreţul american Nat King Cole (n.17.03.1919).
1980 – Hans Herman, pictor, sculptor şi grafician (n.25.01.1885).