Vineri, 10 ianuarie 2014
10 ianuarie este a 10-a zi a anului 2014, au mai ramas 355 zile
S-a întâmplat pe 10 ianuarie:
În România:
1475 – Lupta de la Vaslui. Armata Moldovei, condusa de Stefan cel Mare, ataca la sud de Lipovat, pe o zi cetoasa, intr-un loc mlastinos marginit de paduri, si infrange zdrobitor armata turca, comandata de “Hadim” Suleyman pasa, beglerbegul Rumeliei, insotita de tatari si de un corp de oaste din Tara Romaneasca in frunte cu Radu cel Frumos. Dupa victorie, timp de trei zile, Stefan cel Mare a urmarit resturile armatei invadatoare, putini dintre ostenii otomani reusind sa se salveze in sudul Dunarii;
1545 – Se tipareste, la Târgoviste, “Molitvelnicul” lui Dimitrie Liubavici si se reia activitatea tipografica în Transilvania;
1661 – Nicolae Milescu a tradus, din greceşte, “Cartea cu multe întrebări”
1717 – Esecul incercarii unui detasament austriac, care se bucura si de complicitatea unor boieri si mazili, de a-l lua prizonier pe Emil Racovita, domnul Moldovei. Tatarii chemati de domn in ajutor, prada tara;
1839 – Gheorghe Asachi publică la Iaşi, în tipografia Albinei Româneşti, lucrarea “Atlas românesc geografic”, format din 8 hărţi, primul de acest gen în literatura de specialitate
1880 – Gruparea liberala, in frunte cu Gheorghe Vernescu (“liberalii sinceri”), de orientare politica conservatoare, paraseste Partidul Liberal, constituidu-se ca grupare politica de sine statatoare in Partidul Liberalilor Sinceri (in martie 1884 se va uni cu Partidul Conservator, punandu-se astfel bazele Partidului Liberal-Conservator).
1966 – A avut loc premiera filmului “Duminica la ora 6”, in regia lui Lucian Pintilie, care a castigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata
1991 – Hotararea guvernamentala privind liberalizarea exporturilor si importurilor si de stimulare financiara a intreprinderilor ce desfasoara operatiuni de export;
1995 – Inaugurarea, la Bucuresti, a Institutului European de Administrare a Intreprinderilor.
1997 – Miron Cozma, liderului minerilor din Valea Jiului, a fost arestat pentru mineriada din septembrie 1991. El a fost acuzat şi trimis în judecată pentru subminarea puterii de stat, infracţiuni la legea siguranţei pe calea ferata şi pentru port ilegal de armă
În lume :
49 i.Hr. – Iuliu Cezar traversează Rubicon-ul, ocupă Roma şi alungă pe Pompeius
1863 – Prima linie publică de transport subteran din lume a fost deschisă la Londra
1893 – Conferinta reprezentantilor românilor, slovenilor si sârbilor desfasurata la Viena. Conferinta marcheaza un pas inainte pentru concertarea luptei de eliberare a popoarelor;
1920 – Ia fiinta Liga Natiunilor (Societatea Natiunilor), cu sediul la Geneva. România este membru fondator. Neputand impiedica declansarea celui de-al doilea razboi mondial, Liga Natiunilor va disparea odata cu izbucnirea acestuia, fiind inlocuita la 18.04.1946 de ONU;
1946 – Are loc prima Adunare Generală a ONU, la Central Hall Westminster, Londra. Participă toţi reprezentanţii celor 51 de naţiuni, membre cu drepturi depline ale ONU.
1949 – Casa de discuri RCA introduce pe piaţă “single-ul”
1984 – SUA şi Vaticanul au restabilit relaţii diplomatice, după o pauză de 117 ani
1995 – Prin rezoluţia nr. 48/126, Adunarea Generala a Naţiunilor Unite a proclamat anul 1995 drept Anul internaţional al toleranţei
2005 – A intrat in vigoare, în Italia, legea ce interzice fumatul în public
2005 – Coreea de Nord a declarat că posedă arme nucleare
S-au născut pe 10 ianuarie:
1493 – Nicolaus Olahus, umanist si istoric de faima europeana;
1769 – Maresalul Michel Ney, supranumit “Roscovanul”, luptator încercat în Revolutia Franceza si in Razboaiele napoleoniene;
1799 – Petrache Poenaru, participant la Revolutia de la 1848, membru al Academiei Romane si unul dintre organizatorii învatamântului national si inventatorul predecesorului stiloului modern: “condei portaret, fara sfârsit, alimentându-se singur cu cerneala”;
1863 – Poetul Gheorghe Din Moldova (Gheorghe Kernbach)
1869 – Valeriu Branişte, publicist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române (m. 1 ian. 1928)
1883 – Alexei Tolstoi, prozator şi dramaturg rus (“Calvarul”, “Copilaria lui Nikita”,”Ivan cel Groaznic”) (m. 1945)
1906 – Grigore Moisil, matematician, unul dintre promotorii introducerii tehnicii de calcul în ţara noastră, membru al Academiei Române (m. 21 mai 1973)
1936 – Robert Wilson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pe anul 1978
1945 – Cantaretul englez Rod Stewart;
1960 – Ioana Pârvulescu, critic literar (“Alfabetul doamnelor”, “Prejudecăţi literare”, “Întoarcere în Bucureştiul interbelic”)
1979 – Cantareata Ana Lesko.
S-au stins din viaţă pe10 ianuarie:
1276 – Papa Grigore al X-lea
1862 – Samuel Colt, inginer american, constructor al revolverului care îi poartă numele, devenit cel mai popular pistol din lume. Colt a inventat, de asemenea, un acumulator submarin şi un cablu telegrafic submarin (n. 1814)
1929 – Juristul, criticul literar si publicistul Petru Th. Missir, membru de onoare al Academiei Romane
1939 – Hariclea Darclee (Hartulari), soprană (n. 10 iun. 1860)
1939 – Papa Pius al XI-lea (Ambrogio Damiano Achille Rotti), unul dintre cei mai importanţi pontifi ai epocii moderne. În multe din enciclicele sale a condamnat drept anticlericale naţional-socialismul şi comunismul
1951 – Sinclair Lewis scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1930 (n. 7 feb. 1885)
1957 – Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1945 (“Sonetele morţii”, “Dezolare”, “Tăcerea pădurii”) (n. 7 apr. 1889)
1971 – Coco Chanel, celebră creatoare de modă, cea care a impus părul scurt, tenul bronzat, rochiile fără mânecă, bijuteriile false şi nebuneşti, puloverele inspirate din tricourile marinarilor şi taioarele severe. Ea a făcut din negru o culoare la modă şi a utilizat cu mare dezinvoltură jerseul (n. 19 aug. 1883)
1997 – Lordul Alexander Todd, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1957, ca urmare a cercetărilor sale asupra acidului nucleic ce au dus la descoperirea structurii ADN-ului (n. 1907)
2001 – Constantin Săvulescu, subinginer proiectant la Uzinele Malaxa; a participat la conceperea şi producerea prototipului unui automobil popular, de concepţie românească (1945); numele maşinii urma să fie “Malaxa”, dar proiectul nu s-a concretizat.
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Sf. Grigorie, Episcopul Nisei; Cuv. Dometian; Sf. Cuvios Antipa de la Calapodesti.
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
Sf. Agaton; Sf. Zoe.
CALENDAR GRECO-CATOLIC
Sf. Grigore de Nisa, ep., Sf. Marcian, Sf. Dometian, ep.
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte astazi de Grigorie, episcopul Nissei. Acest sfant a fost frate cu Sfantul Vasile cel Mare si a stralucit prin cunostinta filozofiei si prin ravna pentru credinta cea dreapta. Mergand la Constantinopol, impreuna cu cei care se adunau la Sinodul al doilea Ecumenic, ca sa lupte impotriva eresurilor pagane, Grigorie s-a dovedit aparator neintrecut al dreptei credinte, biruindu-i pe potrivnici prin puterea cuvintelor si prin dovezi din Scriptura. Sfantul Grigorie strabatuse toata stiinta filozofica si a bunei vietuiri si de aceea avea putere cu aceste doua arme. Pastorindu-si turma cu intelepciune si cu evlavie si ajungand la batranete, a adormit si s-a mutat la Domnul.
Tot în aceasta zi are loc pomenirea cuviosului parintelui nostru Dometian, episcopul Meletinei. Acest cuvios parinte a trait pe timpul împaratului Justin cel mic. Parintii lui, care se numeau Teodor si Evdochia, erau oameni drept-credinciosi si înstariti. Desavârsindu-se în stiinta întelepciunii celei omenesti cât si în aceea a Sfintei Scripturi, si însurându-se, dupa scurta vreme sotia lui a murit. Deci, dedându-se cu totul întelepciunii celei dumnezeiesti, a ajuns arhiereu al sfintei Biserici din Meletina, când era de treizeci de ani. Si, împreunând întelepciunea vietii din lume cu viata sihastreasca, a ajuns pricina de mântuire nu numai pastoritilor sai, ci si întregului neam al sau. Caci împaratul l-a trimis de multe ori în solie la persi, atunci când Hosroe, împaratul persilor, fusese alungat de Varam si ajunsese birnic al grecilor. Dometian, ajungând prieten al împaratului Mauriciu si al împaratesei lui si dobândind de la ei sume mari de bani, le cheltuia în zidiri de sfinte biserici si de aziluri pentru saraci. Mergând iarasi la Constantinopol, s-a mutat catre Domnul. Pentru ca fusese cinstit dupa cuviinta de toata obstea împarateasca si bisericeasca, a fost asezat într-un sicriu si apoi, petrecut cu faclii si cu cântari, a fost adus în patria sa Melitina. A facut multe minuni si cât a trait si dupa plecarea sa de pe pamânt.
Tot în aceasta zi, crestinii isi amintesc de Marchian, preotul si iconomul marii Biserici de la Constantinopol. Sfântul Marchian, ai carui stramosi venisera de la Roma cea veche la Constantinopol, a trait pe vremea împaratilor Marchian si Pulheria. Acest sfânt a zidit biserica sfintei Irina cea de lânga mare, si a unit cu ea paraclisul sfântului Isidor. Tot el a zidit biserica sfintei Anastasia din golful Domnin, pe care a scapat-o si din focul cel mare, ce s-a întâmplat la Constantinopol; ca în vreme ce focul cuprinsese partea de sus a bisericii, Marchian statea pe acoperis cu mâinile ridicate spre cer, si prin rugaciunea lui a încetat vapaia focului. Acest fericit a facut si alte fapte crestinesti. El umbla noaptea pe ulite si prin darâmaturi si unde gasea vreun crestin mort, îl spala cu mâinile lui, îl îmbraca si îl ridica, zicându-i: “Scoala-te, frate, sa ne dam sarutarea din urma”; apoi îl îngropa dupa rânduiala. Iar minunile sale, saracacioasa lui îmbracaminte si petrecerea între saraci, desi el era de felul lui un om bogat, sunt istorisite pe larg în istoria vietii lui. Pomenirea lui se face si pentru marele cutremur ce s-a întâmplat în acea zi, pe la începutul împaratiei lui Vasile, când si biserica preasfintei Nascatoare de Dumnezeu cea din Stigma si multe alte biserici si case au cazut.