Miercuri, 8 ianuarie 2014
8 ianuarie este a 8-a zi a anului 2014, au mai ramas 357 zile
S-a întâmplat pe 8 ianuarie:
În România:
1392 – Prima menţiune documentară a funcţiei de “stolnic” şi de “paharnic” în Ţara Românească. În Moldova ele apar atestate la 18 noiembrie 1393.
1864 – Este deschisă şcoala preparandală din Iaşi, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanţii înscrişi în anul întâi se află şi Ion Creangă
1892 – Are loc la Sibiu o conferinta extraordinara a Partidului National Roman, care hotaraste alcatuirea unui “Memorandum” catre imparatul Franz Joseph I (cuprinzand o expunere a revendicarilor celor peste trei milioane de romani din monarhia austro-ungara si o critica sistematica a politicii nationale intolerante a guvernului ungar). Dr. Ioan Ratiu, legat de cercurile “tribunistilor”, este ales presedinte al partidului si Gheorghe Pop de Basesti, prim-vicepresedinte. Conferinta marcheaza un moment deosebit de important in istoria miscarii nationale a romanilor transilvaneni, punand capat mai multor ani de sovaieli si inaugurand o etapa sustinuta pentru victoria revendicarilor romanesti;
1947 – Plenara a CC al PCR, care adopta o serie de hotarari privind intarirea PCR si a legaturilor sale cu masele; se hotaraste infiintarea sectiilor taranesti pe intreaga structura organizatorica a PCR.
1990 – Tribunalul Municipiului Bucureşti autorizează funcţionarea primului partid politic din România post-comunistă, PNŢCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947. Corneliu Coposu este cel care îl organizează în chiar noaptea de 22-23 decembrie 1989, lansând un “Apel către ţară”.
1990 – Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înfiinţarea Agenţiei Române de Presă, ROMPRES, în subordinea CFSN, prin reorganizarea Agerpres, care se desfiinţează.
1992 – Stabilirea de relaţii diplomatice între România şi Federaţia Rusă.
În lume :
1198 – Scaunul pontifical de la Vatican este ocupat de Papa Inocenţiu al III-lea
1297 – Francesco Grimaldi, descendent al unui guelf din Genova, ambasador la curtea lui Frederic I Barbarossa şi la cea a emirului Marocului, partizan al Papei, a debarcat pe ţărmul stâncos al actualului Principat. Menţionat documentar în secolul al X-lea ca o seniorie, Monaco a devenit, în timpul domniei familiei Grimaldi (1297-1715), un principat independent. Familia Grimaldi este una dintre cele mai vechi dinastii din lume. Principatul Monaco este cunoscut sub numele de “paradisul fiscal”, un colţ de rai în care impozitul pe venit a fost desfiinţat printr-un decret emis în 1969. Aici trăiesc numeroase celebrităţi.
1889 – Herman Hollerith patentează prima maşină de calculat
1912 – În Africa de Sud a fost constituit Cogresul Naţional African (ANC)
1944 – Procesul de la Verona, în care au fost judecaţi 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre acestia au fost executaţi ulterior, la 12 ianuarie)
1958 – Americanul Bobby Fischer a câştigat primul lui campionat naţional de şah, la vârsta de 14 ani
1959 – Charles de Gaulle a devenit primul preşedinte al celei de-a cincea Republici Franceze
1960 – Pentru prima dată din 1816, în Catedrala Notre-Dame din Paris are loc o nuntă princiară, prinţesa Francoise de Bourbon-Parma se cunună cu prinţul Eduard von Lobkowitz
1961 – Referendum la care poporul francez a răspuns printr-un “Da” masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei
1971 – Primul festival internaţional al filmului de la Belgrad (FEST), sub deviza “Această minunată lume nouă”.
S-au născut pe 8 ianuarie:
1556 – Uesugi Kagekatsu, samurai şi warlord japonez (m. 1623)
1583 – Simon Episcopius, teolog olandez (m. 1643)
1601 – Baltasar Gracian y Morales, scriitor spaniol (m. 1658)
1628 – Francois Henri de Montmorency-Bouteville, duce de Luxemburg, general francez (m. 1695)
1632 – Samuel Pufendorf, jurist german (m. 1694)
1635 – Luis Manuel Fernandez de Portocarrero, arhiepiscop spaniol de Toledo (m. 1709)
1735 – John Carroll, primul arhiepiscop catolic american (m. 1815)
1763 – Edmond Charles Genet, ambasador francez în Statele Unite (m. 1834)
1786 – Nicholas Biddle, Preşedinte al Băncii Secunde a Statelor Unite (m. 1844)
1792 – Lowell Mason, compozitor american (m. 1872)
1805 – John Bigler, guvernator al California (m. 1871)
1805 – Orson Hyde, lider religios american (m. 1878)
1817 – Sir Theophilus Shepstone, om politic sud-african (m. 1893)
1821 – James Longstreet, general al Confederaţiei americane (m. 1904)
1821 – W.H.L. Wallace, general al Uniunii Americane {m. 1862)
1823 – Alfred Russel Wallace, naturalist şi biolog britanic (m. 1913)
1824 – Francisco Gonzalez Bocanegra, poet mexican (m. 1861)
1824 – Wilkie Collins, romancier britanic (m. 1889)
1836 – Lawrence Alma-Tadema, artist olandez (m. 1912)
1867 – Emily Greene Balch, scriitor şi pacifist american, deţinător al Premiului Nobel (m. 1961)
1870 – Miguel Primo de Rivera, dictator al Spaniei (m. 1930)
1871 – James Craig, 1st Viscount Craigavon, primul prim-ministru al Irlandei de Nord (m. 1940)
1873 – Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc (m. 5 martie 1953)
1881 – Henrik Shipstead, senator american din Minnesota (m. 1960)
1883 – Patrick J. Hurley, Ministru de Război american (m. 1963)
1885 – John Curtin, al patrusprezecelea prim ministru al Australiei (m. 1945)
1885 – A. J. Muste, activist al drepturilor civile şi pacifist născut olandez (m. 1967)
1888 – Matthew Moore, actor irlandez (m. 1960)
1891 – Walther Bothe, fizician german, laureat al Premiului Nobel, în 1954, împreună cu Max Born. A studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară.
1891 – Bronislava Nijinska, coregraf rus (m. 1972)
1897 – Dennis Wheatley, autor britanic (m. 1977)
1902 – Carl Rogers, psiholog american (m. 1883)
1903 – Igor Kurchatov, fizician rus (m. 1960)
1904 – Karl Brandt, criminal de război nazist (m. 1948)
1905 – Franjo Cardinal Seper, cardinal catolic croat (m. 1981)
1908 – William Hartnell, actor britanic (m. 1975)
1909 – Willy Millowitsch, actor german (m. 1999)
1910 – Galina Sergeyevna Ulanova, balerină rusă (m. 1988)
1912 – Jose Ferrer, actor puertorican (m. 1992)
1923 – Larry Storch, actor american
1923 – Johnny Wardle, jucător de cricket englez (m. 1985)
1923 – Joseph Weizenbaum, om de ştiinţă în calculatoare
1924 – Ron Moody, actor englez
1926 – Evelyn Lear, soprană americană
1926 – Hanae Mori, designer vestimentar japonez
1926 – Soupy Sales, comedian american
1928 – Manole Marcus, regizor (“Zodia Fecioarei”, “Mitică Popescu”, “Marea sfidare”) (m.1994)
1931 – Bill Graham, promotor german de muzică (m. 1991)
1933 – Charles Osgood, jurnalist şi comentator american
1934 – Jacques Anquetil, ciclist francez (m. 1987)
1934 – Roy Kinnear, actor englez (m. 1988)
1934 – Alexandra Ripley, scriitor american (m. 2004)
1935 – Elvis Presley, cântăreţ şi chitarist american, supranumit “regele rock-ului” (m.16 august 1977)
1937 – Shirley Bassey, cântăreaţă galeză de jazz
1937 – John Hume, politician irlandez
1938 – Bob Eubanks, gazdă americană de show concurs
1941 – Graham Chapman, comedian britanic (m. 1989)
1941 – Boris Vallejo, grafician peruvian
1942 – Junichiro Koizumi, Prim Ministru al Japoniei
1942 – Yvette Mimieux, actriţă americană
1942 – Stephen William Hawking, matematician şi fizician englez, profesor la Universitatea Cambridge
1944 – Terry Brooks, scriitor american
1946 – Robby Krieger, muzician american (The Doors)
1947 – David Bowie, muzician şi actor englez
1947 – Samuel Schmid, Consilier Federal elveţian
1951 – Kenny Anthony, Prim Ministru al Saint Lucia
1953 – Bruce Sutter, jucător de baseball
1954 – Lucian Vasiliu, scriitor (“Mierla de la Casa Pogor”, “Dincolo de disperare”, “Iaşii între legendă şi istorie”)
1961 – Calvin Smith, atlet american
1966 – Andrew Wood, muzician american (m. 1990)
1967 – Michelle Forbes, actriţă americană
1969 – R. Kelly, cântăreţ american
1971 – Jason Giambi, jucător de baseball
1973 – Mark Knight, creator de jocuri video englez, designer de sunet şi cântăreţ la vioară electrică
1973 – Sean Paul, cântăreţ jamaican
1977 – Amber Benson, actriţă americană
1978 – Marco Fu, jucător de snooker din Hong Kong
1979 – Adrian Mutu, fotbalist român
1983 – Chris Mordetsky, luptător profesionist american
1985 – Rachael Lampa, cântăreţ american
1986 – Jaclyn Linetsky, actriţă canadiană (m. 2003)
S-au stins din viaţă pe 8 ianuarie:
0482 – Sfântul Severinus
1100 – Antipapa Clement al III-lea
1107 – Regele Edgar I al Scoţiei (n. 1074)
1198 – Papa Celestin al III-lea
1324 – Marco Polo, explorator italian (n. 1254)
1557 – Albert Belicosul, prinţ de Bayreuth (n. 1522)
1570 – Philibert de l’Orme, arhitect francez
1642 – Galileo Galilei, astronom şi fizician italian (n. 1564)
1707 – John Dalrymple, primul Conte de Stair, politician scoţian (n. 1648)
1713 – Arcangelo Corelli, compozitor italian (n. 1653)
1775 – John Baskerville, tipograf englez (n. 1706)
1789 – Jack Broughton, pugilist englez
1794 – Justus Moser, om politic german (n. 1720)
1815 – Edward Pakenham, general britanic (ucis în bătălie) (n. 1778)
1825 – Eli Whitney, inventator american (n. 1765)
1854 – William Carr Beresford, primul viconte Beresford, general şi politician britanic (n. 1768)
1874 – Charles-Etienne Brasseur de Bourbourg, scriitor şi istoric francez (n. 1814)
1878 – Nikolai Alekseevich Nekrasov, poet rus (n. 1821)
1880 – Joshua A. Norton, “Împăratul Norton I al Statelor Unite” (n. 1811)
1896 – William Raine Marshall, guvernator de Minnesota (n. 1825)
1896 – Paul Verlaine, poet francez, unul dintre precursorii simbolismului (n. 30 martie 1844)
1928 – Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România
1934 – Andrei Bely, scriitor rus (n. 1880)
1940 – Charles Drouhet, istoric literar (n. 22 ianuarie 1879)
1941 – Lordul Robert Baden-Powell, soldat englez, scriitor, fondator al cercetăşiei (n. 1857)
1942 – Joseph Franklin Rutherford, editor religios american (n. 1869)
1948 – Kurt Schwitters, pictor german (n. 1887)
1950 – Joseph Schumpeter, economist austriac (n. 1883)
1956 – Jim Elliot, misionar creştin şi martir american (n. 1928)
1958 – Paul Pilgrim, atlet american (n. 1883)
1963 – Kay Sage, artist şi poet american (n. 1898)
1969 – Albert Hill, atlet britanic (n. 1889)
1972 – Kenneth Patchen, poet şi pictor american (n. 1911)
1972 – Iosif Bertok, operator şi regizor de film, operator de front în Serviciul cinematografic al Armatei austro-ungare în anii primului război mondial
1975 – Richard Tucker, tenor american (n. 1913)
1976 – Zhou Enlai, Premier al Republicii Populare China (n. 5 martie 1898)
1979 – Sara Carter, cântăreaţă american de country (n. 1898)
1980 – John Mauchly, fizician şi inginer de computere (n. 1907)
1981 – Matthew “Stymie” Beard, actor american (n. 1925)
1983 – Tom McCall, guvernator al Oregon (n. 1913)
1986 – Pierre Fournier, violoncelist francez (n. 1906)
1989 – Bruce Chatwin, romancier englez (n. 1940)
1990 – Terry-Thomas, actor şi comedian britanic (n. 1911)
1991 – Steve Clark, chitarist englez (Def Leppard) (n. 1960)
1993 – Eleanor Hibbert, autor britanic (n. 1906)
1994 – Pat Buttram, actor american (n. 1915)
1995 – Carlos Monzon, pugilist argentinian (n. 1942)
1996 – Francois Mitterrand, Preşedinte al Franţei (n. 26 octombrie 1916)
1997 – Melvin Calvin, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)
1998 – Michael Tippett, compozitor englez (n. 1905)
2001 – Anatol Ghermanschi, scriitor şi traducător (“Mihai Sebastian interpretat”, “Despre vechimea şi continuitatea românilor”, “Se căsătoresc dovleceii”) (n. 7 august 1941)
2002 – Alexander Prochorow, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1916)
2002 – Dave Thomas, întreprinzător de fast food american (n. 1932)
2003 – Ron Goodwin, compozitor şi dirijor britanic (n. 1925)
2004 – John A. Gambling, gazdă americană de talk-show la radio (n. 1930)
2005 – Campbell McComas, Australian impersonator and broadcaster (n. 1952)
2005 – Warren Spears, coregraf şi dansator american
2005 – Michel Thomas, lingvist polonez (n. 1914)
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Cuv. Gheorghe Hozevitul; Cuv. Domnica; Cuv. Emilian Marturisitorul
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte astazi de preacuviosul parintele nostru Gheorghe Hozevitul. Acest fericit parinte al nostru, Gheorghe, parasind patria si neamul si toata desfatarea lumeasca, a venit la Ierusalim sa se închine la mormântul cel primitor de viata al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si la toate locurile cele sfintite si sfinte si de multe minuni pline din jurul mormântului. Dupa ce a câstigat sfintenia si harul acestora a intrat în Mânastirea zisa a lui Hozeva. Si facându-se monah si trecând în rândul fratilor, s-a aratat, de la început, în totul nebiruit în orice munca si aspra vietuire, încât parea ca este nematerialnic si fara de trup. Cu vietuirea lui uimea pe toti si îi îndemna sa aiba dorinta si râvna rabdarii celei mai presus de fire. Deci, ajungând pe culmea nepatimirii si umplându-se de darul Duhului Sfânt, a fost ca un stâlp însufletit si ca o icoana a tuturor bunatatilor pentru cei din mânastire si pentru toti ceilalti. Pâna la sfârsit n-a slabit din înfrânare, aflând odihna ostenelilor si durerilor sale celor multe prin mutarea catre Domnul Cel mult dorit.
Tot în aceasta zi, are loc pomenirea sfintilor mucenici Iulian si Vasilisa, si a celor împreuna cu dânsii. Acest sfânt mucenic Iulian, care era din cetatea Antinopol din Egipt, a trait în zilele împaratului Diocletian si ale cârmuitorului Marchian. El a convins pe sotia cu care era casatorit dupa lege, al carei nume era Vasilisa, ca sa traiasca mai departe întru curatie. Si dupa ce au tuns-o calugarita la o mânastire, s-a calugarit si el la alta mânastire, si a ajuns egumen peste douasprezece mii de monahi. Fiind pârât, a fost prins si nelepadându-se de Hristos, ci înca batjocorind si pe idoli, a mâniat pe cârmuitorul Marchian, care a trimis îndata oameni de au ars mânastirea, în care au fost cuprinsi de foc toti episcopii si preotii care se adapostisera acolo, ca si ceilalti clerici ai tinutului. Si astfel si-au plinit marturisirea lor. Iar sfântul Iulian fiind lungit la pamânt a fost batut, si i s-au zdrobit oasele, strânse în lanturi de fier. Însa unul din chinuitorii lui, orb de un ochi, a crezut în Hristos si a fost vindecat de mucenicul Iulian, dar pentru credinta i s-a taiat capul. Tot asa si Chelsie, fiul cârmuitorului Marchian, împreuna cu douazeci de ostasi au crezut în Hristos, vazând ca sfântul Iulian prin rugaciunile lui a înviat un mort. Pentru aceasta, dupa porunca cârmuitorului, mai întâi a fost aruncat la închisoare fiul sau Chelsie; apoi au fost osânditi la chinuri atât el cât si alti sapte fii ai unui curtean, care crezusera si ei, cu preotul Antonie, si cu Anastasie cel înviat din morti. Dar, deoarece cu harul lui Hristos toti au îndurat cu barbatie chinurile, multi au crezut si chiar si maica lui Chelsie, sotia cârmuitorului. Si rugându-se cu totii în fata cârmuitorului, îndata prin rugaciunea lor idolii din templu au cazut, zdrobindu-se, iar templul s-a cufundat în pamânt. De aceea acesti credinciosi au fost supusi la chinuri; iar lui Iulian si lui Chelsie le-au jupuit pielea de pe capete, preotului Antonie i-au scos ochii cu cangi de fier, iar pe maica lui Chelsie au spânzurat-o. Iar celorlalti sfinti li s-au taiat capetele, si asa au luat fericiti cununile muceniciei.