Joi, 23 aprilie 2015
Astazi este: – Ziua internaţională a cărţii şi a dreptului de autor (Copyright); România: Ziua forţelor terestre
23 aprilie este a 113-a zi a anului 2015, au mai ramas 252 zile
S-a întâmplat pe 23 aprilie:
In Romania:
1400 – A început domnia lui Alexandru cel Bun, în Moldova (1400 – 1432)
1880 – Guvernul României a hotărât înfiinţarea Direcţiei Princiare a CFR cu sediul în Bucureşti, care a preluat linia existentă, inclusiv Gara Târgoviştei
1887 – Sfinţirea Catredalei mitropolitane de la Iaşi
1910 – Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, în frunte cu Nicolae Iorga şi A.C. Cuza
1962 – Încheierea cooperativizării agriculturii, proces început în martie 1949 şi care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Are loc plenara CC al PMR prilejuită de încheierea procesului de colectivizare a agriculturii: 96% din suprafaţa arabilă a ţării şi 93,4% din suprafaţa agricolă; peste trei milioane de familii sunt cuprinse în gospodării agricole colective;
1999 – Autorităţile române trimit FMI-ului o evaluare privind daunele provocate României de războiul din Iugoslavia.
2005 – Premiera spectacolului “Don Quijote”, în concepţia regizorală a lui Dan Puric şi interpretarea companiei de Teatru “Passe-partout Dan Puric”
In lume:
1597 – “Văduvele vesele din Windsor”, piesa lui Shakespeare este jucată pentru prima dată, în prezenţa reginei Elizabeth I a Angliei
1661 – Regele Charles al II-lea al Angliei, Scoţiei şi Irlandei este încoronat la Westminster Abbey
1967 – A fost lansată nava cosmică “Soiuz-1”, pilotată de V.M. Komarov
1971 – Rolling Stones lansează albumul “Sticky Fingers”
1974 – Un Boeing 707 s-a prăbuşit în Bali, Indonezia, omorând 107 oameni
1985 – Compania Coca-Cola a anunţat schimbarea reţetei de producere a băuturii răcoritoare în cauză
1985 – Începe a 32-a ediţie a Campionatelor europene de lupte greco-romane, la Leipzig. Sportivii români cuceresc o medalie de aur prin Ştefan Rusu, două de argint şi două de bronz;
1994 – Fizicienii descoperă top-quark-ul, o particulă sub-atomică
1999 – Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro, pentru poezia sa universală. Premiul este înmânat în ziua morţii lui Cervantes, în aula Universităţii din Alcala de Henares (localitatea în care s-a născut creatorul lui “Don Quijote”)
2001 – Intel introduce procesorul Pentium 4
2003 – La Beijing se închid toate şcolile pentru două săptămâni din cauza virusului SARS
S-au născut pe 23 aprilie:
1564 – William Shakespeare, poet, dramaturg englez (dată incertă) (d. 1616)
1775 – Joseph Mallord William Turner, pictor britanic (d. 1851)
1791 – James Buchanan, al 15-lea preşedinte american (d. 1868)
1858 – Max Planck, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1947)
1858 – Ruggiero Leoncavallo, compozitor de muzică de operă (d. 1919)
1862 – Alexandru Şonţu, poet şi publicist (d. 1941)
1874 – Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi profesor (d. 1942)
1894 – Gib Mihăescu, scriitor român (d. 1935)
1901 – Grigore Sălceanu, poet şi dramaturg
1902 – Halldor Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)
1921 – Edmond Deda, compozitor
1922 – Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric al artelor şi eseist
1928 – Shirley Temple Black, actriţă şi diplomat
1929 – Heinz Branitzki, industriaş, preşedinte al Consiliului de administraţie al firmei Porsche (1988-1990)
1939 – Călin Ghibu, operator, personalitate de marcă a artei imaginii
1943 – Bata Marianov, sculptor, stabilit la Frankfurt-am-Main
1950 – Geo Costiniu, actor
1958 – Radu Mihăileanu, regizor
1976 – Vlad Enachescu, redactor şef la redacţia sport a TVR
Au încetat din viaţă pe 23 aprilie:
1616 – William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564)
1616 – Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor spaniol (n. 1547)
1977 – Nagy Istvan, prozator, dramaturg şi publicist (n. 1904)
1979 – Maurice Clavel, dramaturg şi ziarist francez (n. 1920)
1986 – Otto Preminger, regizor de origine austriacă (n. 1906)
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte de sfântul şi maritul marele mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinţa. Maritul acesta şi minunatul şi vestitul mare mucenic Gheorghe, a trait în vremea împaratului Diocleţian, tragându-se din Capadochia, de neam stralucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost sa patimeasca era la cinstea dregatoriei de comis. Având împaratul gând sa porneasca razboi asupra creştinilor, a dat porunca sa se învredniceasca de cinstiri împarateşti şi de daruri cei ce se vor lepada şi vor parasi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, sa aiba pedeapsa moartea. Atunci sfântul acesta fiind de faţa, a declarat ca este creştin, mustrând deşertaciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei. Neplecându-se nici cu amagiri, nici cu fagaduinţele tiranului, care facea multe ca acestea, nici dc îngroziri, ci se vedea nebagator de seama de toate, pentru aceea întâi l-au lovit în pântece cu o suliţa. Şi când i s-a înfipt suliţa în trup, a curs sânge mult; iar vârful suliţei s-a întors înapoi şi a ramas sfântul nevatamat. Apoi legându-l de o roata ţintuita cu fiare ascuţite, care a fost pornita din sus spre o vale, şi rupându-se trupul în mai multe bucaţi, cu ajutorul dumnezeiescului înger a ramas el sanatos. Şi înfaţişându-se sfântul înaintea împaratului şi a lui Magnenţiu, care şedeau alaturi de el şi aduceau jertfa la idoli pentru sanatatea lor, sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Hristos, carora din porunca împaratului li s-au taiat capetele afara din cetate. Şi venind la Hristos şi Alexandra împarateasa, a marturisit pe Hristos Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut şi alţii mulţi în Hristos, vazând ca sfântul a ieşit sanatos dintr-o varniţa în care fusese aruncat. Dupa accasta i-au încalţat picioarele cu încalţaminte de fier ce avea cuie şi l-au silit sa alerge. Ci iaraşi au pus de l-au batut, fara de nici o mila, cu vine de bou uscate. Iar Magnenţiu cerând semn ca sa învieze pe un mort din cei ce erau îngropaţi, din mormintele ce erau acolo, care erau de multa vreme morţi, şi facând sfântul rugaciune deasupra mormântului, a înviat mortul şi s-a închinat sfântului, şi a slavit Dumnczeirea lui Hristos. Şi întrebând împaratul pe mort cine este, şi când a murit, a raspuns accsta ca este din cei ce au trait mai înainte de venirea lui Hristos, adica mai înainte de trei sute de ani şi mai mult şi cum ca a ars în foc atâţia ani din pricina ratacirii idoleşti. Pentru care minune crezând mulţi, şi înmulţindu-se spre credinţa, slaveau cu un glas pe Dumnezeu, între care era şi Glicherie, caruia îi murise boul, şi l-a sculat sfântul. Din care minune adeverind şi el credinţa în Hristos, a luat cununa muceniciei, facându-l pagânii multe bucaţi cu sabiile. Deci venind mulţi la Hristos, pentru ceea ce vedeau, şi înca pentru ca sfântul mucenic Gheorghe intrând în capiştea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca sa spuna daca este el Dumnczeu, şi de i se cuvine sa i se închine lui oamenii. Iar demonul cel ce era într-însul plângând a raspuns ca unul este Dumnezeu adevarat: Hristos şi dintr-aceasta s-au tulburat idolii toţi şi au cazut şi s-au sfarâmat. Ceea ce neputând rabda cei ce credeau în idoli au prins pe sfântul şi l-au dus la împaratul, şi-au cerut degrab raspuns de moarte asupra lui; iar împaratul a poruncit ca sa taie pe sfântul şi pe Alexandra împarateasa cu sabia. Sfântului Gheorghe i s-a taiat capul, iar sfânta Alexandra facând rugaciune în temniţa, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.