Miercuri, 15 ianuarie 2014
15 ianuarie este a 15-a zi a anului 2014, au mai ramas 350 zile
S-a întâmplat pe 15 ianuarie:
În România:
1595 – O noua ciocnire intre detasamentul fratilor Buzesti si tatari, incheiata cu risipirea celor din urma. In ciuda acestui esec, turcii si tatarii fac jonctiunea la Serpatesti. Tabara turco-tatara este atacata prin surprindere de paharnicul Manta (23 ianuarie);
1834 – S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti, “Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură” ce avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii era Ion Heliade Rădulescu.
1870 – Nota a ministrului de Externe, Nicolae Callimachi-Catargi, adresata Marilor Puteri, prin care se cere recunoasterea oficiala a denumirii de Romania, folosita deja in actele interne, potrivit Constitutiei din 1866, si utilizata chiar in strainatate, in mai multe imprejurari solemne. De fapt, Puterile garante, cu exceptia Marii Britanii si Imperiului Otoman, incepand din 1870, vor folosi curent termenul de “Romania” in relatiile cu statul roman;
1880 – Legea pentru înfiinţarea Casei de Economii.
1883 – A apărut, la Iaşi, revista Recreaţii ştiinţifice (până în anul 1889), care a marcat dezvoltarea matematicii în România
1943 – Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieşirea simultană din război a Italiei, României şi Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiaşi an, fără rezultate
1990 – Prin Decizia civilă nr.4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, Partidul Naţional Liberal reapare oficial în viaţa politică românească.
1993 – Cel de-al III-lea Congres al UDMR, ţinut la Braşov, este în atenţia opiniei publice în urma apelului lansat de Gheorghe Funar, prin care se cerea convocarea, în sesiune extraordinară, a Parlamentului pentru interzicerea activităţii UDMR. Această propunere venea în urma intenţiei UDMR de a aproba în Congres un “Program de autoguvernare pe principii etnice”.
1999 – A cincea mineriadă – Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală
2005 – A fost lansat primul volum al ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române
2006 – La Biblioteca Academiei au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediţiei facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu
În lume:
069 – Otho este proclamat împărat roman dar după trei luni se sinucide
1559 – Elisabeta I a Angliei este încoronată la Westminster Abbey de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury
1582 – Rusia cedează Letonia şi Estonia Poloniei
1759 – Se deschide The British Museum
1870 – Democraţii din SUA au utilizat pentru prima dată, ca simbol al partidului lor, un măgar
1913 – A fost inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin şi New York.
1943 – A fost finalizată construcţia clădirii Pentagon-ului american
1959 – Fidel Castro şi-a asumat funcţia de premier al guvernului cubanez
1969 – Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5
1971 – În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.
1999 – Conflictul din Kosovo – Un numar de 45 de civili sunt masacraţi la Racak, în sudul provinciei
2001 – Se naşte proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales
2003 – Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanşării unui conflict cu Irakul
S-au născut pe 15 ianuarie:
1622 – Moliere (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez (m. 17 februarie 1673)
1716 – Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei Independenţei (m. 12 iunie 1778)
1791 – Franz Grillaparzer, poet austriac (m. 21 ianuarie 1872)
1809 – Pierre Proudhon, filosof francez (m. 19 ianuarie 1865)
1850 – Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor (m. 15 iunie 1889)
1879 – Mazo de la Roche, scriitor canadian de limbă engleză (“Jalna”).
1894 – Ecaterina Teodoroiu, “eroina de la Jiu” căzută în luptele de la Măraşeşti (m. 23 august 1917)
1906 – Aristotel Onassis, armator şi multimilionar grec (m. 15 martie 1975)
1908 – Edward Teller, savant american de origine maghiară, creator al bombei cu hidrogen (m. 9 septembrie 2003)
1918 – Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, liderul de necontestat al mişcării panarabe. Datorită calităţilor diplomatice dovedite în perioada crizei Canalului Suez (în 1956), s-a situat între luptătorii din linia întâi ai naţionalismului arab. Nasser nu a putut însă evita înfrângerea suferită de egipteni în aşa-numitul Război de 6 zile, din anul 1967, purtat împotriva statului Israel (m. 28 septembrie 1970)
1919 – Boris Cazacu, lingvist şi filolog (m. 24 august 1987)
1922 – Jerzi Kawalerowicz, regizor polonez
1929 – Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare, asasinat la 4 aprilie 1968
1937 – Valeriu Cristea, critic şi istoric literar (m. 22 martie 1999)
1946 – Oliver Stone, regizor şi scenarist american (“Platoon” -Premiul Oscar, 1986; “Născut pe 4 iulie” – Premiul Oscar, 1989; “Născuţi asasini” – premiul special al juriului).
S-au stins din viaţă pe15 ianuarie :
1568 – Nicolaus Olahus, umanist şi istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom şi guvernator al Ungariei (n. 1493, Sibiu)
1595 – Murat al III-lea, sultan otoman (n. 4 iulie 1546)
1886 – Amilcare Ponchielli, compozitor, organist, dirijor şi pedagog italian, profesorul lui Puccini (n. 31 august 1834)
1891 – Leo Delibes, compozitor şi critic muzical francez, novator al muzicii de balet şi precursor al esteticii muzicale moderne (opera “Lakme”, baletul “Coppelia”) (n.21 februarie 1836)
1919 – Roza Luxemburg, unul dintre liderii mişcării comuniste germane (n. 5 martie 1870)
1937 – Anton Holban, prozator (n. 10 februarie 1902)
1955 – Yves Tanguy, pictor francez suprarealist (n. 5 ianuarie 1900)
1974 – Ovid Caledoniu, poet (n. 22 martie 1914)
1994 – Damian Ureche, poet (“Elegie cu Francesca da Rimini”, “Spectacolul privirii”) (n. 2 septembrie 1935)
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Cuviosii Pavel Tebeul si Ioan Colibasul
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte astazi de preacuviosul parintele nostru Pavel Tebeul. Acest cuvios parinte a trait pe vremea lui Deciu si a lui Valerian, prigonitorii crestinilor. El era de neam din Egipt, din Teba de jos, si întelegând ca cumnatul sau vrea sa-l vânda ca sa-i poata opri partea cuvenita din averea parinteasca, a fugit în munti. Aici si-a schimbat teama de prigonitori în dor de calugarie. Si intrând într-o pestera, din adâncul pustiului, si-a petrecut toata viata în pace si în înlaturarea tuturor dorintelor, si a trecut catre Domnul, la adânci batrâneti. Auzind de viata lui cea îmbunatatita, marele Antonie (17 Ianuarie) l-a cautat si gasindu-l s-a minunat si de locul cel anevoios în care traise si de lungimea vietii lui si de departarea de orice asezare omeneasca. Caci Pavel a fost cel dintâi care a cutezat sa mearga pâna în adâncul pustiului, unde si-a îndelungat nevointele pâna la o suta treisprezece ani, dupa ce parasise de tânar grijile lumesti.
Tot în aceasta zi are loc pomenirea preacuviosului parintelui nostru Ioan cel sarac pentru Hristos, care s-a mai numit si Colibasul. Acesta era de fel din Constantinopol si era fiul lui Eutropie senatorul si al Teodorei. De mic copil a plecat din scoala unde învata carte, fara stirea parintilor si a învatatorilor, în tovarasia unui calugar, si s-a dus în Mânastirea Achimitilor, adica a neadormitilor, unde s-a facut calugar, petrecând întru multe nevointe. Dar vicleanul diavol l-a îmboldit cu dorul parintilor si atunci, cu voia egumenului mânastirii si a fratilor, s-a dus la casa parinteasca îmbracat în rasa. Dar nu s-a facut cunoscut cine este, ci locuia în rugaciune si în lipsuri, într-o coliba mica lânga poarta casei parintesti, batjocorit de slugi si uitându-se la parintii sai, care treceau pe lânga el îmbracati în podoabe lumesti, fara sa stie ca el este fiul lor. Când a fost sa moara, a chemat pe maica sa, care l-a cunoscut dupa Evanghelia ferecata în aur, data lui de parinti pe când era în scoala. Si asa si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.