Miercuri, 18 decembrie 2013
18 decembrie este a 353-a zi a anului 2013, au mai ramas 13 zile
Astazi este : România: Ziua Minorităţilor Naţionale ; Niger: Ziua Naţională. Aniversarea proclamării republicii
S-a întâmplat pe 18 decembrie:
În România:
1865 – Se incheie la Bucuresti Conventia romano-sarba privind reglementarea serviciului telegrafic;
1870 – Incepe guvernarea cabinetului liberal prezidat de Ion Ghica;
1918 – Decret-lege privind unirea Bucovinei cu Romania (publicat in Monitorul Oficial din 19 decembrie 1918);
1923 – Inaugurarea oficiala, la Bucuresti, a Muzeului Militar National (fondat la 15 noiembrie 1919), cu sediul intr-unul din pavilioanele “Expozitiei” din Parcul Carol I, unde va functiona pana in 1942, cand, temporar, a fost inchis, din dispozitia maresalului Ion Antonescu. Redeschis, la 9 mai 1957, sub numele de Muzeul Militar Central, mai intai pe Bulevardul N. Balcescu, apoi in fosta cladire a Scolii Superioare de Razboi; din 1959 este mutat in fostul local al Scolii militare de infanterie din Dealul Spirii, iar din 1985 functioneaza sub actualul nume pe Strada Mircea Vulcanescu (fosta Stefan Furtuna).
1970 – Premiera, la Bucureşti, a spectacolului cu piesa “Aceşti nebuni făţarnici”, de Teodor Mazilu
În lume :
1352 – Inocenţiu al VI-lea este ales Papă
1787 – New Jersey a devenit cel de-al treilea stat american care a ratificat Constituţia SUA
1865 – Sclavia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituţia SUA
1892 – Premiera baletului Spărgătorul de nuci de Ceaikovski are loc la “Mariinsky Theatre” în St. Petersburg
1911 – Prima expoziţie a grupării “Blaue Reiter”(Kandinsky, Jawlensky, Marc, Kubin, Gabriele Munter) se deschide la Galeria Thamnhauser din Munchen, cuprinzând o retrospectivă Douanier Rousseau, lucrări de Delaunay, Kandinsky, Macke, Marc, Munter, Arnold Schonberg. (Clasicii Picturii Universale)
1926 – Turcia adoptă calendarul gregorian
1944 – Al doilea război mondial – Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiunile militare desfăşurate împotriva armatei germane
1956 – Japonia a fost admisă ca membru al ONU
1966 – Satelitul Epimetheus al lui Saturn este descoperit de Richard L. Walker
1979 – Adunarea Generala a ONU adoptă Convenţia ce apară femeia împotriva discriminarii în domeniul politic, economic, social şi cultural. România va ratifica Convenţia la 7 ianuarie 1982
1990 – Se semnează, la Strasbourg, actul prin care România aderă la Convenţia Culturală Europeană
2005 – România câştigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de ţara gazdă, scor 28-23
S-au născut pe 18 decembrie :
1879 – Paul Klee, pictor, desenator şi teoretician al artei de origine elveţiană; membru al grupărilor avangardiste germane, profesor la Bauhaus, a îmbinat tendinţele moderne în artă într-un desen sintetic, cu linii cromatice îndrăzneţe (m. 29 iunie 1940)
1925 – Vasile Veselovski, compozitor de muzică uşoară, autor al unor şlagăre îndrăgite precum “Strada Speranţei”, “De-ar şti ea marea”, “Merit eu” (m. 4 ian. 1998)
1943 – Keith Richards, chitaristul trupei “The Rolling Stones”
1947 – Steven Spilberg, regizor american (“Jurasic Park”, “Lista lui Schindler” – Premiul Oscar)
1963 – Brad Pitt, actor american, denumit “sfărâmătorul de inimi de la Hollywood” (“Legendele Toamnei”, “Interviu cu un vampir”)
S-au stins din viaţă pe 18 decembrie :
1737 – Antonio Stradivari, celebru lutier, format la şcoala lui Nicola Amati; a făurit peste 1 000 de viori, astăzi, extrem de preţioase (n. 1644)
1803 – Johann Gottfried Herder, filozof, critic literar şi estetician, unul dintre întemeietorii curentului literar “Sturm und Drang”, alături de F.M. Klinger, Schiller, Goethe etc. (n. 25 august 1744)
1846 – Veniamin Costache, mare cărturar, traducător şi poet, mitropolit al Moldovei; a sprijinit şi îndrumat activitatea de traducere şi tipărire de carte bisericească în româneşte, a înfiinţat şi organizat învăţământul românesc de toate gradele în Moldova; a înfiinţat Seminarul de la Socola (1803) şi Academia Mihăileană (1834)
1865 – Francisco Manuel da Silva, compozitor brazilian (n. 21 februarie 1795)
1899 – Bonifaciu Florescu, critic literar, poet şi traducător; fiul natural al lui Nicolae Bălcescu (n. 14 mai 1848)
1919 – Sir John William Alcock, aviator englez; împreună cu colegul său Arthur Brown, a realizat primul zbor transatlantic nonstop (n. 6 noiembrie 1892)
1993 – Gheorghe Cozorici, actor de teatru şi film (din filmografie: “Ştefan cel Mare – Vaslui 1945”, “Gioconda fără surâs”, “Moartea unui artist”) (n. 16 iulie 1933)
2001 – Gilbert Becaud, cântăreţ şi compozitor, unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi francezi, supranumit “Domnul 100.000 de volţi” (n. 24 octombrie 1927)
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mucenici Sebastian si Zoe
SARBATOARE CRESTINA
Crestinii isi aduc aminte astazi de pomenirea Sfântului Mucenic Sebastian si Zoe sotia lui si a celor împreuna cu el: Tranchilin, Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul, Marcelin si Marcu. Dintre acesti sfinti mucenici, Sebastian a facut parte din senatul roman pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian. Era de loc din orasul Milan si a adus pe multi la dreapta credinta. Marcelin si Marcu, frati buni si oameni cu vaza si în privinta neamului si în privinta bogatiei, au stat închisi” în temnita vreme îndelungata; au fost supusi la multe feluri de chinuri si era sa li se taie capetele. Dar Tranchilin, tatal lor, elin fiind, si mama lor Maria, erau cât pe-aci sa-i împiedice prin plânsetele lor sa sufere pentru Hristos. Si poate ca s-ar fi întâmplat aceasta, daca fercitul întru pomenire Sebastian n-ar fi pasit atunci cu îndrazneala, el, cel dintâi (ca, mai înainte Sebastian cauta sa se tina ascuns, pentru ca sa aduca pe tainuite pe multi la credinta) si n-ar fi întarit în credinta nu numai pe Marcelin si Marcu, ci tragând la credinta si pe tatal lor, pe Tranchilin prefectul, pe care l-a învatat credinta crestina si a crezut. Îndata dar prefectul a chemat la dânsul pe preafericitul Sebastian si pe preotul Policarp; le-a cerut sa-i faca parte de mântuire si sa-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scapat de boala, a crezut în Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui si s-a botezat. Dar Tranchilin, tatal lor, elin fiind, si mama lor Maria, erau cât pe-aci sa-i împiedice prin plânsetele lor sa sufere pentru Hristos. Si poate ca s-ar fi întâmplat aceasta, daca fercitul întru pomenire Sebastian n-ar fi pasit atunci cu îndrazneala, el, cel dintâi (ca, mai înainte Sebastian cauta sa se tina ascuns, pentru ca sa aduca pe tainuite pe multi la credinta) si n-ar fi întarit în credinta nu numai pe Marcelin si Marcu, ci tragând la credinta si pe tatal lor, pe Tranchilin prefectul, pe care l-a învatat credinta crestina si a crezut. Îndata dar prefectul a chemat la dânsul pe preafericitul Sebastian si pe preotul Policarp; le-a cerut sa-i faca parte de mântuire si sa-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scapat de boala, a crezut în Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui si s-a botezat. Fericitul Galu episcopul a hirotonit pe cei doi frati, pe Marcelin si Marcu, diaconi, iar pe tatal lor preot. Pe Sebastian l-a facut aparator al Bisercii. Pornindu-se prigoana împotriva crestinilor împreuna cu acestia au fost prinsi si Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul si Zoe. Au fost chinuiti în felurite chipuri si si-au sfârsit viata. Sfântul Sebastian a fost chemat de Diocletian la el; a fost cercetat si pentru ca a marturisit cu îndrazneala dreapta credinta s-a tras în el cu sageti ca într-o tinta, i-a fost batut trupul cu ciomege si taiat în bucati; si asa si-a dat lui Dumnezeu duhul.
Tot în aceasta zi are loc pomenirea Sfântului Mucenic Eviot. Sfântul Mucenic Eviot a trait pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian. Era din locul numit Opsichiu, unde se si nascuse. Prin viata lui virtuoasa si prin minunile ce savârsea în fiecare zi, aducea pe multi la Domnul. De aceea a suferit nenumarate necazuri de la elini: lipsirea de averi, lanturi, biciuiri si tot felul de chinuri pe care le-a rabdat fara cârtire, dar a ramas nevatamat. Aceasta a adus pe multi la credinta în Hristos, si sfântul i-a botezat în biserica de acolo, sfintita de Sfintii Apostoli Pavel si Sila. Pentru aceasta Leontie, ighemonul Cizicului, a trimis de l-a adus la el. Si a fost din nou supus la chinuri, dar a ramas teafar. Apoi a fost aruncat în temnita. Savârsind mari minuni, a facut pe multi elini crestini. Aceasta l-a înfuriat cumplit pe tiran, asa ca a poruncit celor ce se lupta cu sabia, gladiatorilor, sa-l junghie. Dar întuneric a cazut pe ochii lor si s-au junghiat unii pe altii. Ramas nevatamat, mucenicul a fost dus la închisoare. Pe când era închis s-a auzit ca împaratul Constantin cel Mare, a pornit razboi contra tiranului si ca vine din partile Apusului spre Rasarit. Tiranul, de teama, a poruncit sa fie sloboziti toti din legaturi. Odata cu aceia a fost slobozit si fericitul acesta Eviot si s-a dus acasa. A mai trait cinci ani si si-a dat cu pace lui Dumnezeu duhul.
Tot în aceasta zi are loc pomenirea Sfântului Cuviosului Parintele nostru Daniil Sihastrul. Acest cuvios parinte s-a nascut din parinti dreptmaritori crestini într-un sat nu departe de Radauti. Din copilarie cuprins de o deosebita râvna catre cele duhovnicesti a parasit casa parinteasca si a trait o vreme în obstea cuviosilor parinti de la biserica Sfântul Nicolae din Radauti, nevoindu-se la sporirea credintei si a faptelor bune, iubind foarte mult rugaciunea si privegherile de toata noaptea. Îmbogatindu-se în cunostintele teologice din citirea cartilor de slujba si din sfintii parinti, aratând ascultare si smerenie în toate cele încredintate de staretul acestei sfinte obsti calugaresti de la Catedrala din Radauti, a primit chipul îngeresc al vietii calugaresti, cu numele de David. Râvna spre si mai multe nevointe duhovnicesti l-a mânat la mânastirea Sfântului Lavrentie, aproape de satul Laura de astazi. În acest loc de sihastrie, ziua lucra împreuna cu toti ostenitorii sfintei mânastiri, iar noaptea, în chilia sa, petrecea în necontenita rugaciune si priveghere. Cunoscându-i râvna si simtindu-i dorinta neîncetata dupa Dumnezeu, la sfatul parintelui sau duhovnicesc, staretul acestei Lavre i-a dat schima cea mare, primind numele de Daniil. Nu dupa multa vreme de la primirea starii de schimnic, cu binecuvântarea staretului sau, se retrage în locurile tainice ale codrului, lânga pârâul cu numele Viteu, localitatea Putna, unde cu ajutorul ciobanilor si al altor iubitori de viata duhovniceasca si-a sapat într-o stânca o chilie pe care o vedem si astazi, nu departe de Mânastirea Putna. Cunoscut ca mare nevoitor si staruitor în rugaciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte multi credinciosi spre a-i cere sfat si îndrumare de învatatura si traire crestineasca si a se ruga lui Dumnezeu pentru vindecare de bolile sufletesti si trupesti. Un alt loc unde a sihastrit Cuviosul Daniil este si stânca Soimului, lânga Voronet, unde, de asemenea, era cautat de credinciosi pentru folosul lor duhovnicesc. Între nenumaratii sai fii duhovnicesti care-l cercetau adesea, pomenim pe dreptcredinciosul voievod Stefan cel Mare, asa cum arata cronicile si multe alte însemnari din paginile de istorie a neamului si Bisericii noastre stramosesti. Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a cuviosului Daniil, pusa de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare: “Acesta este mormântul parintelui nostru David, schimnicul Daniil”, arata legatura duhovniceasca a fiului cu parintele sau duhovnicesc. De aici si rânduiala statornicita de Biserica noastra ca acesti doi mari barbati preaiubitori de Dumnezeu sa fie cinstiti deopotriva ca unii care au fost uniti în rugaciune, în credinta curata si în iubire de Biserica si neam. Dupa îngroparea sa, în biserica mânastirii Voronet, unde a povatuit multa vreme pe ostenitorii acelei obsti, Sfântul Cuvios Daniil a fost si este cinstit ca parinte duhovnicesc, pomenit fiind împreuna cu Sfântul si Marele Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai acelei Sfinte Mânastiri. La mormântul sau strajuieste un sfesnic cu lumânare aprinsa, iar credinciosii vin continuu spre a primi binecuvântare si ajutor duhovnicesc, dobândind vindecari de bolile sufletesti si trupesti, asa cum se arata în diferite scrieri pâna în vremea noastra.