.

La fiecare pas auzim cuvântul normalitate. Stă pe buzele multora dintre noi. Îl rostim numai de dragul de a-l rosti, sau ne şi dorim această stare? Unora, să încep cu acea categorie,  îmi place să cred  mai restrânsă, le place să pescuiască în ape tulburi sau să navigheze pe furtună . “Adrenalina” le conferă o stare euforică şi se complac în această situaţie şi, mai mult de atât, întreţin atmosfera considerând că aceasta face bine tuturor.  Poate sunt “ajutaţi” de afirmaţia “dezbină şi condu!” şi îşi doresc o disoluţie a autorităţii, astfel încât dezordinea să fie la ea acasă.

O altă categorie, mai numeroasă, este aceea care şi doreşte liniştea. Liniştea pe stradă, liniştea în cămin, liniştea la locul de muncă, liniştea în viaţa politică, liniştea de zi cu zi. Normalitatea reprezintă totuşi o stare care merită mai multă atenţie din partea noastră a tuturor. Îmi doresc să reuşim a realiza cât mai mult în acest sens. Tare mult aş vrea să văd că suntem din ce în ce mai mulţi susţinători ai normalităţii şi să găsim forţa aceea interioară care să ne facă să înţelegem că, fiecare dintre noi suntem unici în felul nostru şi că numai împreună putem fi mai puternici.

Suntem zilnic martorii unor declaraţii răsunătoare care fac apel la normalitate: “îmi doresc să reintrăm într-o normalitate aşa cum ne dorim cu toţii” sau “vreau să pun România pe un drum al normalităţii”. Mulţi dintre noi îşi doresc acest lucru, indiferent de culoarea politică. Totuşi, lupta unora cu alţii  nu este o normalitate. Nu este decât o realitate construită doar pe interesul personal. De aceea trebuie să construim în afara noastră, pe baza raporturilor cu ceilalţi şi de care trebuie să ţinem seama, nu separaţi cu orice preţ.

Eu nu cred în acea societate unde normalitatea înseamnă să faci ceea ce fac ceilalţi. Nimeni nu poate fi normal într-o societate unde şmecheria, care nu este decât o îndemnare de a supravietui,  este ridicată la valoarea unui tipar demn de urmat.

Nu cred că poate să fie vorba de normalitate acolo unde oamenii politici duc politica la nivelul luptei pentru putere în scop personal şi nu în interesul cetăţeanului, oamenii obişnuiţi devenind simple victime ale manipulării. Dacă ne uităm la evenimentele de azi, am putea spune probabil că normalitatea nu poate fi găsită, dar, cu siguranţă, ori de câte ori avem ocazia, trebuie să instalăm normalitatea în raporturile noastre cu ceilalţi pentru interesul nostru comun.

Normalitatea o văd şi atunci când indiferent de culoarea politică “punem mână de la mână” şi contribuim la dezvoltarea comunităţii. Ce bine ar fi dacă luptele politice s-ar rezuma la perioada campaniilor electorale şi atunci cu mai multă decenţă, aruncând la coş înjurăturile, jignirile, minciuna. Poate mai avem nevoie de vreo 25 de ani sa ajungem la această stare sau poate nu… depinde doar de noi.  De toţi romanii, de românii din ţară şi de pretutindeni.

Dacă în afara campaniei electorale punem cu toţii umărul la dezvoltarea societăţii în general şi a comunităţii în care trăim în special, toată lumea ar avea de câştigat. Energii consumate mai puţine, poluare redusă, realizări pentru semeni mai multe. De ce oare în septembrie 2012 a trebuit să fie iniţiat un demers politic, consider eu inutil, finalizat cu demiterea primarului oraşului Răcari, doar pentru a arăta “pisica” unei persoane sau alteia.

Politica leagă prietenii, dar tot ea le dezleagă, uneori. A fost şi cazul lui septembrie 2012, când datorită unor mofturi politice, s-au răcit prietenii, relaţiile interumane au avut de suferit. Dar când un “băiat rău” aruncă o piatră în lac, mulţi “oameni buni” se adună să o scoată. Ideal ar fi să şi reuşească. Ce poate fi rău în faptul că la diverse evenimente organizate în localitate, să participăm cu toţii indiferent de opţiunea politică.

Să dăm dovadă de unitate, să transmitem publicului stabilitate şi încredere, astfel încât să simtă mai aproape de el această clasă politică românească nematurizată.

Mă simt obligat să recunosc că în acest an s-a reuşit, cel puţin parţial, trecerea peste barierele politice imaginare şi la diverse evenimente “actorii politici” au stat umăr lângă umăr,  spun eu, spre satisfacţia cetăţeanului şi nu numai.

Au lipsit discuţiile ironice, tăioase, de jigniri, nu mai poate fi vorba. Uneori chiar au fost prezente laudele reciproce spre surprinderea multor amatori de “senzaţii tari”.

Ziua eroilor neamului, Zilele oraşului Răcari, deschiderea anului şcolar, sunt doar câteva exemple de normalitate. Chapeau bas!

Domnilor! Să ne ţină Dumnezeu obiceiul şi cu toţii vom avea de câştigat.

Eu cred că normal este să ne respectăm unii pe alţii, chiar dacă nu toţi avem aceeaşi doctrină politică. Să ajungem împreună la o normalitate unde, solidaritatea să fie valoarea esenţială a prezentului pe care îl trăim şi a viitorului pe care vrem să-l avem. Poate normalitate însemnă şi stabilitate şi consecvenţă. Că tot este la modă în această perioadă completarea adeziunii.

Şi pentru liniştea multora, vă anunţ că nu voi completa o altă declaraţie de apartenenţă politică. Sunt prieteni care mă îndeamnă s-o fac, unele  îndemnuri sunt spuse din prietenie, altele din interes. Dar pentru cei care m-au ales împreună cu o culoare politică, rămân alături de ei. Rămân în PDL şi pentru prietenii din acest partid, dar şi pentru prietenii din PSD, care oricum stau înghesuiţi la masă. Sunt mulţi camarazi de nădejde în toate formaţiunile politice. Cum se spunea în alte vremuri: ”oameni cu care aş pleca la război”, dar în acelaşi timp cred şi într-un echilibru şi mai cred şi în faptul că o localitate trebuie să se dezvolte indiferent de culoarea politică a primarului.

Sprijinul acordat  “de la centru”  vine pentru localitate şi nu pentru Marius Caraveţeanu,  aflat vremelnic în opoziţie, care conduce tot vremelnic această urbe. Rămânem în formaţia PDL pentru că m-au ales nişte oameni care au avut încredere în mine şi în acest partid  şi pe care pot să-i privesc în ochi oricând.

Pentru mine, acest lucru înseamnă foarte mult. Dacă aţi avut încredere în mine atunci când m-aţi votat, puteţi avea şi acum. Până la urmă este obligaţia oricărui primar de a-i  respectă pe cei care l-au ales şi nu numai.

Până data viitoare, s-auzim numai de bine!

Al dumneavoastră, Florin Marius Caraveţeanu,

Primar al oraşului Răcari

mcaraveteanu@yahoo.com